You Are Here: Home » Consultatii Juridice » Drept Public » Drept Penal » Raport – Aspecte privind mafia si crima organizata – воры в законе молдовы

Raport – Aspecte privind mafia si crima organizata – воры в законе молдовы



Raport – Aspecte privind mafia si crima organizata – воры в законе молдовы

Planul:

1. Criminalitatea organizată – consideraţii generale
2. Fenomenul de crima organizata pe plan mondial
2.1. Conceptul de crima organizata in doctrina internaţională
2.2. Constatări pe plan mondial despre organizaţiile criminale
3.1 Crima organizata în Republica Moldova
3.2 Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova pe anul 2010
3.3 Hoţii în lege din Republica Moldova sau воры в законе молдовы
4. Combaterea fenomenului de crima organizata
5. Concluzii
Referinte

1. Criminalitatea organizată – consideraţii generale

Crima organizata poate fi percepută ca un produs social „pătruns în viaţa noastră socială şi politică”, izvorât din tendinţa diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate socială[i] şi chiar de acaparare a puterii[ii].

Formele de manifestare a criminalităţii organizate s-au diversificat de la o zi la alta, acestea trecând de la domenii tradiţionale, cum sunt jocurile de noroc, camăta şi prostituţia, la traficul cu opere de artă şi obiecte arheologice furate, fraudele cu cărţi de credit, comerţul cu animale şi păsări rare, etc., ajungându-se la organizarea activităţii infracţionale după modelul companiilor legale (sectoare de preluare, producţie, transport, valorificare, protecţie).[iii]

2. Crima organizata pe plan mondial

2.1. Conceptul în doctrina internaţională

Primele încercări de definire juridică a criminalităţii organizate au demonstrat o preocupare evidentă din partea specialiştilor pentru a combate crima organizata prin studiul ştiinţific al acestuia. Această activitate intensă a criminaliştilor a căpătat amploare în ultima perioadă de timp, atât la nivel naţional, cât şi în plan internaţional, dar nu întotdeauna au reuşite notabile pe plan legislativ. Astfel, se operează în multe state şi la nivelul unor foruri ştiinţifice cu termeni cum ar fi crima organizată sau „organizaţii criminale”, dar aceştia nu sunt definiţi juridic, existând chiar confuzii sub aspectul delimitării lor.[iv]

Conceptul de „criminalitate” trimite cantitativ, la un ansamblu de crime (comise, cunoscute şi  sancţionate) într-un spaţiu dat şi calitativ, la procese de confruntări sociale complexe între responsabilii controlului şi reacţiei sociale şi autorii infracţiunilor. În acest sens, considerăm că termenul de „criminalitate organizată” este mai just şi mai potrivit decât cel de „crimă organizată”, din moment ce avem de-a face, în acest caz, cu un ansamblu de comportamente criminale de diverse tipuri, care se înscriu într-o dinamică de confruntări şi alianţe colective, şi nu numai cu acte criminale individuale şi izolate.[v]

 „Criminalitatea organizată” este sintagma cea mai adecvată pentru ipoteza în care se desemnează fenomenul în general[vi]. Prin „criminalitate” se înţelege un ansamblu de fapte penale. Există diferite categorii de criminalitate, în funcţie de diverşi factori la care se raportează. Dacă se foloseşte drept criteriu de referinţă caracterul organizat al faptelor penale, putem alcătui o categorie de criminalitate, pe care o putem numi organizată[vii].

„Crima organizată” este o expresie care are mai mult o valoare metaforică, fiind mai adecvată discursului gazetăresc decât cel ştiinţific. Termenul este adesea folosit ca o categorie generală nedefinită, presupunând că oricine ştie ce înseamnă[viii]. În orice caz, este nepotrivită utilizarea  termenului pentru a  desemna crima organizata în ansamblu, deci ca echivalent al „criminalităţii organizate”, după cum, la fel de nepotrivită este folosirea lui ca echivalent al expresiei „organizaţie criminală”.

„Organizaţia criminală” reprezintă la rândul ei o expresie ce se referă la o grupare de infractori, care desfăşoară activităţi criminale, dar nu se referă la activitatea sau activităţile însine. De altfel, termenul de „organizaţie” este puţin cam pretenţios în acest caz. Dacă avem în vedere sensul sociologic al termenului, este foarte dificil să admitem că o grupare de infractori poate îndeplini standardele necesare pentru a fi calificată drept organizaţie.[ix] Este de preferat expresia „grup criminal organizat”, care este de altfel utilizată şi de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate adoptată la New York la 15 noiembrie 2000 (art. 2, lit.a).

La cea de-a V-a Conferinţă a ONU privind prevenirea criminalităţii şi tratamentele infractorilor, s-a elaborat o rezoluţie specială – „Crima ca formă de afaceri”, în care se subliniază patru criterii definitorii, respectiv[x]:

  1. scopul: obţinerea de câştiguri substanţiale;
  2. legături: bine structurate şi delimitate ierarhic în cadrul grupului;
  3. specific: folosirea atribuţiilor şi relaţiilor de serviciu ale participanţilor;
  4. nivel: ocuparea de către participanţi a unor funcţii superioare în economie şi societate.

2.2. Constatări pe plan mondial despre mafia sau organizaţiile criminale 

Forma superioară de organizare a grupurilor de infractori se numeşte “MAFIE”, acest termen a apărut în Italia şi s-a extins în multe ţări ale lumii. Principalele ţări unde există grupuri de infractori sub denumirea de “MAFIE” sunt : (principalele asa numite mafii sunt:)

Italia: Cosa Nostra Siciliană; Camorra; ’Ndrangheta; Sfânta Coroană Unită.

 Franţa: Mafia siciliană; Camorra.

 Anglia: Mafia Italiană; Mafia Roşie (rusă); Triada chineză; Grupurile criminale jamaicane.

 S.U.A: Cosa Nostra; Mafia Siciliană; Camorra Napolitană; ’Ndrangheta Columbiană; Sfânta Coroană Unită; Triade chinezeşti; Boryukudan din Japonia.

 Australia: ‘Ndrangheta din Calabria; Familiile cu bazele în Griffith (un district agricol la vest de Sidney).

Brazilia: Escadroanele Morţii; Mafia Italiană; Bicheiros.

Canada: Triada chineză; Mafia italiană; Cartelurile columbiene.

 Columbia: “La Costena” (de-a lungul Atlanticului); Antioquia şi Cauca Valley (din zonele centrale şi estice); Cartelul Medellin; Cartelul Cali; Coast Cartel; Asse del Caffe; Norte del Valle; Ibaque; Santander; Orgota.

 Japonia: Yacuza (joc de cărţi japonez); Boryokudan “familia”.

 Mexic: Cartelul din Golf; Cartelul Pacificului; Cartelul Tijuana.

Rusia: mafia Cecenă si mafia Georgiana; Armenii; mafia caucaziană etc.

Mass-media occidentală a acordat atenţie în ultima perioadă, extinderii autorităţii organizaţiilor de tip mafiot pe continentul european, subliniind că, prăbuşirea “Cortinei de Fier” a înlesnit nu numai liberalizarea legăturilor dintre persoanele fizice şi organizaţiile legale din Est şi Vest, ci şi dintre cele  ilegale.[xi]

Publicaţia britanică Daily News şi cotidianul spaniol Diario au întocmit un clasament al celor mai puternice structuri mafiote din lume. S-a constatat că mafia rusească numără 500.000 de oameni şi capii ei controlează 70% din economia ţării, dar şi industria de prostituate din Macao şi China, traficul ilegal de narcotice din Tadjikistan şi Uzbekistan, spălarea de bani din Cipru, Israel, Belgia şi Marea Britanie. Mafia rusa se ocupă, totodată, de furturi de maşini, comerţul cu materiale nucleare şi prostituţia din Germania. Potrivit acestor publicaţii, criminalitatea din Rusia este prezentă în peste 50 de ţări ale lumii. În ce priveşte capitalul evacuat din Rusia, începând cu 1991, cifra se ridică la 150 mlrd. dolari americani.

Raportul dat privind воры в законе молдовы care contine atat informatii privind mafia, crima organizata si descrierea hotilor in lege din Republica Moldova sau воры в законе молдовы contine 10 pagini si poate fi vizualizat si descarcat gratuit mai jos!

referat



Nota Bene: Materialul de mai sus este un raport scris de catre Begu Valentin, prezentat, posibil cu unele modificari in cadrul conferintelor

Conferinta stiintifica studenteasca organizata de USEM cu ocazia zilei juristului (19.10.2011); Conferinta stiintifica InternUniversitara de pe linga Cercul „Persifonia” – „Criminalitatea in RM: probleme actuale si cai de solutionare” dedicata celei de-a XX-a aniversari a ULIM-lui (12.12.2011); Conferinta stiintifica studenteasca cu genericul „Procese intergationiste europene: aspecte politice, economice, juridice si lingvistice” consacrata aniversarii a IX-a fondarii IRIM (21.03.2012), fiind publicat in Materialele Conferinţei ştiinţifice studenţeşti, consacrate aniversării a IX-a de la fondarea IRIM „Procese integraţioniste europene: aspecte politice, economice, juridice şi lindvistice”, cu raportul „Criminological features of organized crime – compared study”, Chişinău 2013 (Tipografia „Print caro”).

Raportul respectiv privind mafia, crima organizata si descrierea hotilor in lege din Republica Moldova sau воры в законе молдовы este aparat de dreptul de autor si conexe. Copierea, descarcarea si folosirea in orice fel a informatiei date se permite doar cu indicarea sursei.

Bafta!



Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

Copyright © 2013-2019 Begu Valentin. Toate drepturile sunt rezervate.

Scroll to top