You Are Here: Home » Articole limba romana » Metodele de apărare a drepturilor civile

Metodele de apărare a drepturilor civile



Metodele de apărare a drepturilor civile

Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publica;
l) alte căi prevăzute de lege.

În articolul comentat sunt enumerate metodele de apărare a drepturilor civile. Printre acestea doar două sunt noii, celelalte fiind cunoscute şi Codului civil din 1964. Metodele indicate pot fi grupate în: metode aplicate numai de către instanţa de judecată (ca exemplu recunoaşterea nulităţii absolute a actului juridic, declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică etc.), metode care pot fi aplicate atît de către participanţii la raporturile juridice civile cît şi prin intermediul instanţei de judecată (repararea prejudiciilor, încasarea clauzei penale etc.), autoapărarea, apărarea drepturilor civile fără participarea instanţei de judecată.

Unele dinte metodele enumerate pot fi aplicate nu numai de către instanţa de judecată, dar şi de organele de stat, care în cazurile prevăzute de lege, realizează apărarea drepturilor civile pe cale administrativă. De exemplu, organul de stat de reglementare antimonopolistă, conform Legii nr. 906/1992 privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, este în drept să oblige agentul economic sau organul puterii sau al administraţiei să lichideze încălcarea, să restabilească situaţia iniţială, să rezilieze sau să modifice contractul sau acordul, să anuleze ori să modifice actul nelegitim adoptat.

Enumerarea metodelor de apărare a drepturilor civile nu este exhaustivă, ceea ce înseamnă că drepturile civile pot fi apărate şi prin alte metode care sunt prevăzute de lege.

a) Recunoaşterea dreptului. Necesitatea aplicării metodei respective apare în cazul în care dreptul subiectiv al titularului este contestat, negat sau există pericolul real de a fi exercitate asemenea acţiuni. Deseori incertitudinea dreptului subiectiv duce la imposibilitatea sau îngreuiază titularul de a beneficia de el. Spre exemplu, dacă proprietarul unui imobil nu are documentele care ar confirma dreptul de proprietate, aceasta face imposibilă înstrăinarea lui. Recunoaşterea dreptului constituie mijlocul de înlăturare a stării de incertitudine în relaţiile dintre persoane, crearea condiţiilor necesare pentru realizarea şi evitarea acţiunilor din partea persoanelor terţe, care atentează la realizarea lui firească.

Recunoaşterea dreptului, ca metodă de apărare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciară. Cerinţa reclamantului de a recunoaşte dreptul este adresată instanţei de judecată, care oficial confirmă existenţa sau lipsa dreptului contestat la reclamant.

În unele cazuri recunoaşterea dreptului constituie temei pentru aplicarea altor metode de apărare prevăzute de lege. Astfel, pentru restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului sau obligarea la executarea obligaţiei în natură, este necesar a stabili dacă reclamantul dispune de dreptul apărarea căruia o solicită. Dar deseori recunoaşterea dreptului are importanţă de sine stătătoare şi nu se îmbină cu alte metode de apărare. Recunoaşterea dreptului este cea mai răspîndită metodă de apărare a dreptului de proprietate, altor drepturi reale, precum şi a drepturilor relative.

b) Restabilirea situaţiei existente anterior încălcării dreptului este altă metodă independentă de apărare a dreptului. Această metodă se aplică în cazurile în care dreptul subiectiv civil încălcat nu se stinge şi poate fi restabilit ca rezultat al înlăturării consecinţelor negative ale încălcării lui. Restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului constă în săvîrşirea unor acţiuni, precum revendicarea bunului din posesiunea ilegală (art. 374).

Metodă răspîndită de apărare a dreptului subiectiv civil reprezintă suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Această metodă de apărare poate fi aplicată atît de sine stătător cît şi în ansamblu cu alte metode, precum repararea prejudiciilor sau încasarea clauzei penale. Esenţa acestei metode de apărare a dreptului constă în posibilitatea titularului dreptului de a suprima (înlătura) acţiunile care încălcă dreptul sau care creează pericolul încălcării lui. Astfel, proprietarul este în drept să ceară încetarea încălcării dreptului său, deşi acestea nu sunt însoţite de deposedarea lui prin intentarea acţiunii negatorii (art. 376).

Titularul dreptului are posibilitatea de a se apăra şi în cazul în care se creează pericolul încălcării dreptului lui. Astfel, în cazul pericolului prăbuşirii construcţiei de pe terenul vecin peste terenul său, proprietarul poate cere vecinului să întreprindă măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol (art. 380).

c) Apărarea drepturilor subiective civile poate avea loc şi prin metoda recunoaşterii nulităţii actului juridic. Nulitatea este o sancţiune civilă, îndreptată împotriva efectelor actului juridic civil, care este încheiat cu nerespectarea condiţiilor de valabilitate (a se vedea art. 216 – 233 şi comentariul respectiv).

d) Apărarea drepturilor şi intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin intermediul declarării nulităţii actului emis de o autoritate publică. Dacă prin emiterea de către o autoritate publică a unui act se încalcă drepturile titularilor, aceştia sunt în drept să ceară instanţei de judecată nulitatea lui. Stabilindu-se că actul emis contravine legii şi încalcă dreptul subiectiv civil al titularului, instanţa de judecată îl declară nul total sau parţial. În cazul dat nu se cere anularea lui ulterioară de către autoritatea care l-a emis.

Persoanele fizice şi juridice pot să ceară nu numai nulitatea actelor ilegale ale autorităţilor publice, dar şi actele emise de organele de conducere ale persoanei juridice, dacă ele nu corespund legii sau altor acte normative şi încalcă drepturile persoanelor fizice sau juridice. Astfel, instanţele de judecată vor examina cererile acţionarilor privind declararea nulităţii hotărîrilor adunării generale a acţionarilor, organelor de conducere şi altor organe ale societăţii, care încalcă drepturile stabilite de lege ale acţionarilor.

Actele autorităţilor publice se declară nule din momentul emiterii lor. Cerinţa de declarare a nulităţii actului poate fi însoţită şi de alte metode de apărare, de exemplu cerinţa de reparare a prejudiciului sau poate avea caracter independent, dacă interesul titularului dreptului subiectiv civil se reduce numai la constatarea nulităţii actului, care împiedică realizarea dreptului.

e) Impunerea la executarea obligaţiei în natură se caracterizează prin aceea că debitorul este obligat, la cererea creditorului, să execute acea prestaţie la care s-a obligat. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Această metodă de apărare a dreptului se aplică în raporturile obligaţionale. Obligarea debitorului la executarea prestaţiei în natură are ca scop protejarea intereselor creditorului, care este îndreptăţit să ceară anume acea prestaţie la care s-a obligat debitorul, indiferent de faptul dacă ultimul susţine că valoarea prestaţiei propuse este mai mare decît cea datorată. Creditorul este în drept să insiste ca debitorul să întreprindă acele acţiuni care constituie obiectul raportului obligaţional: de a da un bun, a presta un serviciu, ş. a. Numai în cazul în care executarea în natură a obligaţiei a devenit imposibilă sau creditorul a pierdut interesul, executarea în natură a obligaţiei urmează să fie înlocuită cu altă metodă de apărare la alegerea creditorului.

f) Autoapărarea ocupă un loc aparte în sistemul mijloacelor de apărare a drepturilor subiective civile. În scopul autoapărării, nu sunt considerate ilicite acţiunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deteriorează un bun sau reţine persoana obligată care ar putea să se ascundă, sau înlătură rezistenţa celui obligat la acţiunea pe care acesta trebuie s-o tolereze, dacă nu se poate obţine asistenţa organelor competente şi, fără o intervenţie imediată, există pericolul că realizarea dreptului va deveni imposibilă sau substanţial îngreuiată (art. 13).

g) Repararea prejudiciilor reprezintă acea metodă de apărare a drepturilor civile încălcate, care dă posibilitate persoanei drepturile căreia au fost lezate să ceară repararea integrală acestora (art. 14).

h) Clauza penală reprezintă o evaluare anticipată de către părţi a prejudiciului. Stabilirea clauzei penale prin contract sau prin lege are ca scop preîntîmpinarea încălcării drepturilor civile şi stimulează executarea obligaţiilor. De aceea clauza penală este nu numai mijloc de apărare a drepturilor civile, dar şi mijloc de garantare a executării obligaţiilor civile (art. 624 – 630). Încasarea clauzei penale poate avea loc atît benevol, cît şi în mod forţat prin intermediul instanţei de judecată.

i) Repararea prejudiciului moral este acea metodă de apărare a dreptului civil care constă în obligarea persoanei care a cauzat suferinţe fizice sau psihice la plata unei compensaţii băneşti unei alte persoane. Aplicarea metodei date de apărare a drepturilor civile se limitează la următoarele circumstanţe: în primul rând, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi intentată de o persoană fizică concretă şi în al doilea rând, prin fapta persoanei obligate la compensarea prejudiciului sunt încălcate drepturile personale nepatrimoniale. Posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în cazul încălcării altor drepturi subiective civile are loc numai în cazurile expres prevăzute de legislaţie.

j) Metodă specifică de apărare a drepturilor civile constituie desfiinţarea sau modificarea raportului juridic. În temeiul acestei metode de apărare a dreptului încălcat, titularul dreptului este îndreptăţit să solicite de la contraagentul său desfiinţarea sau modificarea raportului juridic. De exemplu, această metodă de apărare a dreptului încălcat este aplicabilă în relaţiile dintre consumatori şi vînzători. Astfel, conform art. 11 al Legii privind protecţia consumatorilor nr. 1453/1993, consumatorul are la dispoziţie o serie de drepturi, pe care le poate valorifica, la alegerea sa, în cazul în care depistează careva defecţiuni ale produselor procurate, în decursul termenului de garanţie sau de valabilitate. Printre aceste drepturi se enumere şi dreptul consumatorului de a cere înlocuirea gratuită a produsului cu un alt produs de calitate corespunzătoare sau rezilierea contractului şi restituirea preţului. De cele mai dese ori această metodă de apărare a drepturilor civile se realizează în ordine extrajudiciară, iar în caz de apariţie a divergenţelor – pe cale judiciară.

k) Neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică. În cazul emiterii de către autoritatea publică a actelor care contravin legii, instanţa de judecată nu le aplică, chiar dacă declararea nulităţii lor nu este de competenţa sa. Totodată instanţa de judecată trebuie să motiveze din ce considerente nu aplică prevederile actului, precum şi să indice cărei norme şi cărei legi contravine actul respectiv. În cazul în care este competenţa instanţei de judecată declararea nulităţii actului, aceasta nu se poate limita numai la neaplicarea lui, ci trebuie să declare nulitatea lui. Nu numai instanţa de judecată este cea care nu trebuie să aplice actele care contravin legii, dar şi oricare alt organ care realizează apărarea drepturilor persoanelor fizice sau juridice.

l) Apărarea drepturilor civile poate avea loc şi prin intermediul altor metode. Posibilitatea dată rezultă din conţinutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este exhaustivă. Astfel, prin lege pot fi prevăzute alte metode de apărare a drepturilor civile.

Sursa: Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova, Chisinau, 1265 p. (format pdf-sursa online)



Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

Copyright © 2013-2018 Begu Valentin. Toate drepturile sunt rezervate.

Scroll to top