You Are Here: Home » Articole limba romana » CEDO – Satisfacţia echitabilă – Ghid practic

CEDO – Satisfacţia echitabilă – Ghid practic



CEDO – Satisfacţia echitabilă – Ghid practic

Satisfacţia echitabilă

39. În acest sens a se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze şi cu aproximaţie de cuantumul satisfacțiilor acordate de Curtea Europeană (mutatis mutandis Ciorap (2), Ganea, Cristina Boicenco). A se ţine cont că în anumite situaţii acordarea de satisfacţii materiale nu constituie o regulă. În materia drepturilor omului o recunoaştere oficială şi publică a violării constituie uneori prin sine o satisfacţie (Amihalachioae sau Timpul de Dimineaţă (dec.)).
Prejudiciu material

40. La aprecierea prejudiciilor materiale se va lua în calcul perioada reală de neexecutare (între dies a quo şi dies ad quern) şi calculul sumelor cu titlu de prejudiciul material se va distinge în două capete – prejudiciu material real (de obicei valoarea obiectului neexecutării) şi penalităţi (dobînda de întîrziere) calculate prin prisma prevederilor Codului civil (Articolul 619). Sarcina probării prejudiciului material şi a penalităţilor, de obicei, cade pe seama reclamantului (creditorul executării).

41. Pretenţii cu titlu de prejudiciul material nu ar trebui să apară atunci cînd se dispută durata procedurilor judiciare, fie în aspectul civil fie în aspectul penal. Prejudicii cu titlu material ar putea să apară exclusiv atunci cînd există o legătură de cauzalitate între pretinsa violare a dreptului la durata rezonabilă a procedurilor şi pierderi materiale datorită imposibilităţii de a se folosi de drepturi pecuniare sau de a se bucura de fructele acestora (Cravcenco; Boboc, etc.). În cazul încălcării duratei rezonabile a executării, atunci cînd există o hotărîre judecătorească definitivă considerată un bun în sensul Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, dacă hotărîrirea poate fi evaluată din punct de vedere patrimonial, prejudiciu cu titlu material poate fi evoluat şi el. În cazul duratei nerezonabile a procedurilor acest aspect evident nu poate fi evaluat din momentul în care o hotărîrire judecătorească definitivă nu există şi scopul acestor proceduri este de a obţine o asemenea hotărîrii într-un timp util.

42. În speţe penale, prejudiciul material pretins nu va avea nici o legătură de cauzalitate cu încălcarea termenului rezonabil, şi persoanele pot pretinde doar compensaţii cu titlu moral şi pentru costuri şi cheltuieli. Aprecierea acestora se face la fel după principiile de mai jos.
Prejudiciu moral

43. Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile de mai sus (miza pentru reclamant, comportamentul părţilor, bună/reaua credinţă; durata neexecutării, etc.). Se ia obligatoriu în considerație principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare (infra exemple din practica Curţii Europene în cauzele versus Moldova). Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi exluzîndu-se pretenţii excesive şi vădit exagerate.

44. Exemple: de obicei în materia de neexecutare sau executare tardivă, calculele prejudiciului moral se fac potrivit anilor (lunilor) de neexecutare cu luarea în consideraţie a mizei pentru reclamant. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene versus Moldova aceste au fost calculate între 1000 EURO (în mediu pentru 4 ani de neexecutare) şi 3000 EURO (pentru în mediu de 11 ani de neexecutare). Cel mai mare prejudiciu în materia neexecutării a fost acordat în speţa Muhin, 6500 EURO, pentru 11 ani de neexecutare a unei hotărîri de acordarea de spaţii locative de către autorităţile locale. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 EURO şi 2500 EURO, pentru 5 sau 10 ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în Deservire SRL, 600 EURO, pentru 6 ani şi cea mai mare în Cravcenco, 3000 EURO, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă.

45. Atunci cînd o neexecutare evoluează într-o altă violare a Convenţiei (Bordeanu; Biserica Adevărat Ortodoxa din Moldova şi alţii) prejudicii morale se ridic la ordinul de zeci de mii de EURO.

Costuri şi cheltuieli

46. Aprecierea costurilor şi cheltuieli judiciare urmează a se conduce după două principii de bază: (i) costuri şi cheltuieli urmează a fi în modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului şi tarife aplicabile, dacă e cazul, şi (ii) cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum (în special în materia de tarife percepute pentru onorariile avocaţilor) şi necesare pentru proceduri în speţă (nu se compensează, de ex., lucrul avocatului care nu are tangenţă directă la proces).

47. Exemple: Cauzele cu privire la neexecutare şi încălcarea prevederilor Articolului 6 § 1 şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie nu prezintă o dificultate din punct de vedere al analizei în drept şi implică doar o analiză voluminoasă în fapt. Cu alte cuvinte nu putem vorbi despre un lucru intelectual şi analitic enorm în aceste categorii de speţe. Prin urmare şi sumele acordate cu titlu de compensare a costurilor şi cheltuielilor sunt destul de reduse. Cauzele relativ mai complexe care au impus o examinare şi a altor aspecte, decît simpla neexecutare au permis Curţii să ofere compensaţii pentru costuri şi cheltuieli puţin mai mari (Biserica Adevărat Ortodoxa din Moldova şi alţii, 2000 EURO). În mediu se acordă de la 300 pînă la 800 EURO. Cazuri excepţionale constituie dosare complicate (Popov (1), 1000 EURO, Prepeliţa, 1200 EURO;) sau cu un număr mulţi de reclamanţi (Sîrbu şi alţii, 1200 EURO; Lupacescu şi alţii, 1500 EURO)

48. În particular în speţele versus Moldova care au privit problema duratei procedurilor cu titlu de costuri şi cheltuieli s-a acordat în mediu 900 euro, şi cea mai mare sumă a fost de 1500 euro într-o cauză puţin mai complexă decît de obicei. Astfel în Boboc – pretenţii cu acest titlu au fost respinse; Gusovschi – nu s-a înaintat pretenţii cu acest titlu; Mazepa – 100,00 Euro; Matei şi Tutunaru – 556,00 Euro; Panzari – 745,00 Euro; Deservire S.R.L. – 1000,00 Euro; Oculist şi Imaş-1000,00 Euro; şi Cravcenco-1500,00 Euro.

Sursa: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Directia Agent Guvernamental | nr. 82, str. 31 August 1989 | MD-2012 | Chişinău, Republica Moldova http://justice.gov.md. GHID PRACTIC de aplicare a jurisprudenţei Curţii Europene în materia neexecutării şi/sau duratei excesive a procedurilor | 2012 | Chişinău |



Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

Copyright © 2013-2018 Begu Valentin. Toate drepturile sunt rezervate.

Scroll to top